Curtea de Apel București a emis luni o decizie definitivă care schimbă radical cursul anchetei în dosarul azilelor ilegale din județul Bihor. Viorel Pașca, liderul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, împreună cu patru membri ai familiei sale și o colaboratoare apropiată, au scăpat de măsura controlului judiciar. Instanța a respins contestația procurorilor DIICOT, care solicitau arestarea preventivă a inculpaților, și a admis cererile acestora de a fi cercetați în stare de totală libertate, fără nicio restricție legală.
Decizia definitivă a Curții de Apel București
Magistrații Curții de Apel București au analizat luni contestațiile depuse atât de procurori, cât și de persoanele puse sub acuzare în acest dosar complex. În timp ce anchetatorii DIICOT au insistat pentru privarea de libertate a inculpaților, considerând că faptele de care sunt acuzați prezintă un pericol social ridicat, judecătorii au decis contrariul.
Prin hotărârea pronunțată, instanța a desființat în parte încheierea anterioară a Tribunalului București din data de 2 iulie 2026. Astfel, judecătorii au decis să înlăture dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar, ceea ce înseamnă că Viorel Pașca și ceilalți membri ai grupului nu mai au obligația de a se prezenta periodic la poliție sau de a respecta alte interdicții specifice acestei măsuri preventive.
Cine sunt persoanele care au scăpat de restricții
Măsura de revocare a controlului judiciar îi vizează pe principalii actori implicați în administrarea centrelor din Bihor. Lista celor care sunt acum liberi de orice obligație judiciară include:
- Viorel Pașca – liderul asociației și principalul vizat de anchetă;
- Florica Pașca – soția acestuia;
- Abel Timotei Pașca – fiul acestora;
- Viorel Emanuel Pașca – fiul acestora;
- Daniel Sabin Pașca – fiul acestora;
- Delia Mioara Păcală – persoana care coordona filialele și organizațiile obștești din cadrul asociației.
Acuzații grave: Trafic de persoane și grup infracțional
În ciuda eliberării lor de sub control judiciar, acuzațiile aduse de procurorii DIICOT rămân extrem de grave. Membrii familiei Pașca și colaboratoarea lor sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la această infracțiune.
Conform dosarului, sute de persoane vulnerabile, majoritatea cu dizabilități psihice sau aflate în imposibilitatea de a-și exprima voința, ar fi fost aduse din diverse spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe ale țării. Acestea erau cazate în imobile situate în localitățile bihorene Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni.
Anchetatorii susțin că întreaga activitate se desfășura sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire specializată și asistență socială. Totuși, procurorii subliniază că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, profesională sau organizatorică necesară pentru a gestiona astfel de centre medicale sau sociale.
Motivarea instanței: „Alternativa era strada”
Un aspect surprinzător al acestui caz reiese din motivarea oferită inițial de judecătoarea Andrada Albescu de la Tribunalul București, menținută în spirit de decizia de luni. Deși magistratul recunoaște că azilele funcționau ilegal și nu respectau standardele impuse de legislația în vigoare, aceasta a considerat că situația nu era una de abandon inuman.
Judecătoarea a argumentat că, în lipsa acestor centre, mulți dintre bolnavi ar fi ajuns să trăiască pe străzi. În motivare se precizează că beneficiarii aveau acces la:
- Spații de locuit dotate cu paturi speciale și noptiere;
- Grupuri sanitare și televizoare;
- Hrană, îmbrăcăminte și medicație constantă;
- Servicii medicale de bază.
Magistratul a concluzionat că, deși există deficiențe serioase privind personalul calificat și administrarea tratamentelor, condițiile de igienă erau „corespunzătoare”, iar acest lucru diminuează pericolul social pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpaților în libertate.
Suspiciuni privind ajutoarele de înmormântare
O altă latură a anchetei vizează modul în care erau gestionate decesele în cadrul asociației. Procurorii suspectează că inculpații ar fi avut un interes financiar legat de încasarea ajutoarelor de înmormântare ale beneficiarilor care se stingeau din viață.
Totuși, instanța a reținut faptul că persoanele decedate nu erau abandonate, ci erau înmormântate în cimitirul greco-catolic, după efectuarea tuturor demersurilor administrative legale pentru constatarea decesului. Această conduită a fost interpretată de judecători ca un argument în favoarea inculpaților, demonstrând că aceștia nu își neglijau total responsabilitățile față de persoanele aflate în îngrijire, nici măcar după moartea acestora.
Decizia Curții de Apel București este definitivă, astfel că procesul va continua cu toți inculpații în stare de libertate deplină, până la o eventuală trimitere în judecată și o sentință finală pe fondul cauzei.
Sursa foto: Facebook / Viorel Pașca
