Nivelul Dunării a ajuns la o cotă alarmantă, punând în pericol funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a avertizat sâmbătă, 1 august 2026, că unitatea energetică se află „la limită” pentru următoarele 4-5 zile, în contextul unei secete severe și a caniculei care afectează întreaga regiune.
Situație critică pe Dunăre: Debitele sunt în scădere continuă
Conform datelor oficiale furnizate de autorități, situația fluviului la intrarea în țară este una dintre cele mai dificile din ultimii ani. Debitul actual înregistrat este de 1.590 de metri cubi pe secundă, însă prognozele meteorologice și hidrologice indică o tendință de scădere accentuată pentru perioada imediat următoare.
Specialiștii estimează că până pe data de 7 august, debitul Dunării va coborî până la pragul de 1.450 de metri cubi pe secundă. Această diminuare a volumului de apă are un impact direct asupra nivelului fluviului în zona Cernavodă, unde se înregistrează scăderi zilnice de aproximativ 2-3 centimetri.
Cifrele care îngrijorează autoritățile:
- Debit actual: 1.590 m³/s la intrarea în țară.
- Prognoză 7 august: Scădere până la 1.450 m³/s.
- Ritmul scăderii: 2-3 cm pe zi în zona centralei nucleare.
- Comparație istorică: Debitul actual este de 2,5 ori mai mic decât media multianuală a lunii august.
- Diferență față de anul trecut: Nivelul apei este cu 25% mai mic față de aceeași perioadă a anului precedent.
Măsuri de urgență pentru salvarea Centralei de la Cernavodă
În fața acestui scenariu pesimist, Administrația Națională „Apele Române” și Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) au dispus o serie de măsuri tehnice menite să asigure necesarul de apă pentru răcirea reactoarelor. Directorul Sorin Rîndașu a explicat că se depun eforturi considerabile pentru a menține centrala în funcțiune, având în vedere importanța sa strategică pentru sistemul energetic național.
Printre principalele intervenții se numără dirijarea debitului de apă pe Dunărea Veche, prin manevre efectuate în zona brațului Bala. De asemenea, au fost demarate acțiuni de dragaj pe Dunărea Veche pentru a facilita circulația apei către prizele de alimentare ale centralei.
„Se face tot ceea ce este omenește posibil pentru menținerea în funcțiune a Centralei Nucleare. În aceste condiții, este destul de dificil de spus că totul este în siguranță, există riscuri, dar intervențiile noastre ar putea produce un efect de 10-15 centimetri, suficient cât să ne permită să trecem de această perioadă critică”, a declarat Sorin Rîndașu.
Impactul asupra sistemului energetic: Unitatea 1 este deja oprită
Criza apei de pe Dunăre vine într-un moment extrem de nefavorabil pentru România. Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă a fost deja oprită în cursul acestei săptămâni, fapt care a dus la o scădere a producției interne de energie cu aproximativ 10%. Această reducere survine pe fondul unui consum ridicat de electricitate, generat de utilizarea intensivă a sistemelor de climatizare din cauza caniculei.
Dacă nivelul Dunării continuă să scadă sub pragul critic, există riscul iminent ca și Unitatea 2 să fie oprită. O astfel de decizie ar avea consecințe majore asupra stabilității rețelei electrice naționale și ar putea duce la necesitatea unor importuri masive de energie sau chiar la restricții în consum.
Context regional îngrijorător
România nu este singura țară care se confruntă cu probleme la centralele nucleare din cauza secetei. Situația este tensionată în tot sud-estul Europei:
- Ungaria: Trei din cele patru grupuri energetice ale centralei lor nucleare au fost deja oprite.
- Bulgaria: Autoritățile de la Sofia au semnalat, de asemenea, dificultăți în funcționarea centralei de la Kozlodui, tot din cauza debitului scăzut al Dunării.
Când ar putea veni viitura salvatoare?
Deși prognozele pe termen scurt nu sunt „îmbucurătoare”, există totuși o rază de speranță venită din amonte. În bazinul superior al Dunării, în special în Austria, s-au înregistrat precipitații care au dus la creșterea nivelului râurilor ce alimentează fluviul.
Totuși, vestea bună vine cu o întârziere logistică. Apa provenită din precipitațiile din Austria are nevoie de aproximativ șapte zile pentru a ajunge la intrarea în România (Baziaș) și de încă cinci zile pentru a parcurge distanța până la Cernavodă. În total, este vorba despre o fereastră de două săptămâni în care autoritățile române trebuie să gestioneze situația exclusiv cu resursele locale disponibile.
Obiectivul principal pentru următoarele 14 zile este stabilizarea debitului la intrarea în țară în jurul valorii de 1.600 de metri cubi pe secundă, prag care ar permite funcționarea în siguranță a Unității 2 și, eventual, repornirea Unității 1, dacă condițiile tehnice o vor permite.
Sursa foto: Nuclearelectrica / Facebook

