Patru administratori ai unor firme de ride‑sharing au fost reţinuţi miercuri de procurorii anticorupţie din Timişoara, fiind acuzaţi de evaziune fiscală în formă continuată în valoare de peste 30 de milioane de lei.
Reţinerile şi cadrul legal
Conform comunicatului transmis de DNA, procurorii Serviciului teritorial Timişoara au dispus reţinerea pentru 24 de ore a celor patru administratori de societăţi comerciale, în vederea continuării urmăririi penale. Faptele se înscriu în articolul privind evaziunea fiscală în formă continuată, iar ancheta se desfăşoară în contextul unui dosar ce vizează activităţi de transport alternativ de persoane.
Mecanismul de evaziune fiscală
În ordonanţele emise de procurori se precizează că cei patru suspecţi, în calitate de administratori de fapt, au coordonat şapte societăţi comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane. Acestea ar fi conceput un sistem de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale prin:
- neînregistrarea în documentele financiar‑contabile a veniturilor obţinute în perioada 2023‑2025;
- nedeclararea în declaraţiile fiscale a încasărilor din activitatea de ride‑sharing, în valoare totală de peste 110 milioane lei.
Conform anchetatorilor, această practică a generat un prejudiciu bugetar de peste 30,5 milioane lei, provenit din neplata TVA‑ului şi a impozitului pe profit.
Structura societăţilor şi implicarea şoferilor
În perioada 2021‑2024 au fost înfiinţate mai multe firme de transport alternativ de persoane, care au colaborat cu peste 800 de şoferi. Pentru aceştia s-a oferit posibilitatea de a obţine venituri superioare celor realizate prin contracte de muncă. După recrutare, şoferii încheiau una dintre următoarele forme contractuale:
- contract de închiriere a autoturismului deţinut de suspecţi;
- contract de comodat, prin care şoferul transmitea gratuit autoturismul către societatea comercială, care prelua responsabilitatea obţinerii autorizaţiilor de transport de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) şi înscrierea pe platformele de ride‑sharing.
Societăţile nu aveau angajaţi proprii şi aveau sedii în judeţele Timiş şi Arad.
Comisioane şi fluxuri financiare
În timpul desfăşurării activităţii de transport alternativ, suspecţii reţineau din sumele încasate de la companiile deţinătoare ale platformelor de ride‑sharing:
- un comision de 10 % din încasări;
- o sumă fixă de 70 lei pe săptămână pentru fiecare şofer, prezentată ca „servicii de contabilitate”.
Suma de 70 lei nu era transferată niciunui contabil; în realitate, era utilizată în interes propriu de către suspecţi. Restul încasărilor era plătit şoferilor în numerar.
Utilizarea fondurilor ilicite
Unul dintre suspecţi ar fi retras în numerar, din conturile societăţilor controlate, sume de ordinul milioanelor de lei, pe care le‑a împărţit cu ceilalţi administratori. Din aceste fonduri au fost achiziţionate:
- imobile;
- autoturisme de lux;
- autoturisme utilizate în activităţi comerciale de transport.
Strategia de schimbare a societăţilor
Activitatea de evaziune se desfăşura pe o perioadă de maxim un an, până când societatea intra în atenţia organelor fiscale. În acel moment, operaţiunile erau mutate pe o altă firmă, pentru a evita detectarea.
Pentru a eluda răspunderea penală, firmele erau:
- înfiinţate pe numele unor persoane interpuse;
- cesionate în ultima parte a activităţii, în schimbul unei sume de 1 000 lei săptămânal sau lunar, către reprezentanţi legali cu statut social şi economic precar.
Reacţia DNA şi paşii următori
DNA a subliniat că, în baza probelor strânse, se impune continuarea urmăririi penale şi reţinerea administratorilor pentru 24 de ore, în vederea consolidării dosarului. Ancheta se va concentra pe identificarea tuturor societăţilor implicate, a fluxurilor financiare și a persoanelor care au beneficiat de pe urma schemei de evaziune.
Procurorii au precizat că, pe lângă reţinerea administratorilor, se vor solicita documente contabile, contracte de închiriere, comodat și extrase bancare, pentru a demonstra modul în care au fost sustrase veniturile și cum au fost utilizate fondurile în scopuri personale.
Impactul asupra sectorului ride‑sharing
Acest caz evidențiază vulnerabilitățile din sectorul de transport alternativ de persoane, unde structuri juridice complexe pot fi folosite pentru a ascunde venituri și a evita plata taxelor. Autoritățile fiscale și de reglementare ar putea, în urma anchetei, să revizuiască procedurile de control și să introducă măsuri suplimentare de transparență pentru platformele de ride‑sharing și pentru operatorii de transport.
Reţinerile din 15 octombrie 2025 marchează un pas important în lupta împotriva evaziunii fiscale în sectorul de ride‑sharing, demonstrând că autoritățile sunt pregătite să investigheze și să sancționeze schemele complexe de fraudă fiscală care afectează bugetul de stat.

